de Oana Strătulă (Partener)
În încercarea de a rezolva situaţia disperată în care se găseşte sistemul de sănătate din România, autorităţile testează noi soluţii: spitalele pilot. Se încearcă limitarea finanţării spitalelor pilot de la bugetul de stat sau local. Veniturile acestora vor proveni, printre altele, din fonduri europene nerambursabile şi servicii de închiriere a unor spaţii medicale.
Pretutindeni în lume şi, cu atât mai mult în România, unde sectorul privat continuă să aibă o pondere redusă pe piaţă serviciilor medicale, spitalele publice reprezintă un element esenţial al sistemelor de îngrijire a sănătăţii, având în vedere că acestea furnizează atât servicii medicale de baza cât şi servicii de înalta specializare, inclusiv sau, mai ales, pentru categoriile defavorizate ale populaţiei. Din acest motiv, şi având în vedere situaţia aproape dezastuoasă în care se află sistemul public de sănătate în România, este evidentă necesitatea identificării unor soluţii de îmbunătăţire a eficienţei şi calităţii serviciilor medicale pe care le asigură spitalele publice.
În acest scop, Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică un Proiect de lege privind modificarea statutului spitalelor, cu completările şi modificările din 27 august, prin care un număr de 12 spitale publice, denumite spitale pilot, vor fi reorganizate ca instituţii de sănătate autonome.
Ce aduce nou regimul juridic al spitalelor pilot?
Spitalele-pilot vor fi clasificate în spitale-pilot de interes naţional (spitalele regionale şi cele de urgenţă) şi spitale pilot de interes local (spitalele municipale şiorăşeneşti).
La iniţiativa instituţiei care are în responsabilitate managementul spitalului, spitalele pilot de interes local se pot reorganiza şi ca asociaţii sau fundaţii medicale, de utilitate publică, cu statut de persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial, care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de furnizare de servicii medicale de interes general sau în interesul unor colectivităţi. În scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale, în structura spitalului-pilot este prevăzută a funcţiona o unitate de management al calităţii, încadrată cu personal cu pregătire în domeniu, precum şi un dispecerat medical cu atribuţii în planificarea internărilor.
Cu titlu de noutate, personalul angajat în spitalele pilot nu va mai avea statut şi nici norme de salarizare conforme cu personalul bugetar, astfel că angajarea şi promovarea se va face de managerul unităţii, în conformitate cu prevederile Codului Muncii şi cele ale contractului colectiv de muncă.
În privinţa salarizării, Proiectul de lege prevede că aceasta va porni de la un minim, reprezentat de salariul existent la momentul preluării personalului în cadrul noii forme de organizare ca instituţie de sănătate autonomă, consiliul de administraţie având însă dreptul de a institui unui sistem de salarizare în funcţie de performanţă.
Cum se vor finanţa spitalele pilot?
Având în vedere că, la nivelul Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul Consiliului Europei nr. 2223/96 privind Sistemul European de conturi naţionale şi regionale din Comunitate, spitalele se încadrează în categoria instituţiilor fără scop lucrativ, pentru care mai mult de 50% din costurile de producţie sunt acoperite din vânzări, se consideră că acestea aparţin sectorului societăţilor nefinanciare şi în nici un caz celui al administraţiei publice.
Din acest motiv, Proiectul de lege îşi propune limitarea finanţării spitalelor pilot de la bugetul de stat sau local, veniturile acestora urmând să provină din următoarele surse: contracte de servicii de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate sau cu alte persoane juridice la cerere; fonduri europene nerambursabile; servicii de închiriere a unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală; servicii medicale acordate în regim privat; donaţii, sponsorizări, legate; contracte de cercetare, contracte pentru studii clinice; coplata pentru servicii medicale; servicii de sănătate, hoteliere sau de altă natură furnizate la cerere; împrumuturi interne sau externe; asocieri în participaţiune sau parteneriat public – privat; editarea şi furnizarea unor publicaţii cu caracter medical.
Finanţarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a spitalelor pilot din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale va fi condiţionată, pe de o parte, de destinaţia sumelor şi, pe de altă parte, de o contribuţie minimă obligatorie a autorităţilor administraţiei publice locale.
Astfel, spitalele-pilot din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale pot primi sume de la bugetul de stat pentru dotare cu aparatură medicală sau pentru reparaţii capitale, însă numai în măsură în care autorităţile administraţiei publice locale participa cu fonduri în cuantum de minimum 30% din valoarea investiţiilor. Cu alte cuvinte, pentru investiţiile cele mai importante, respectiv în dotări şi reparaţii capitale, spitalele pilot pot primi fonduri de la bugetul de stat numai dacă autorităţileadministraţiei publice locale vor putea să suporte un minim de 30% din valoarea investiţiilor.
Este dincolo de orice îndoială că, faţă de situaţia actuală a spitalelor publice din România, aflate, în majoritatea cazurilor, în pragul colapsului, autorităţile statuluitrebuie să ia măsuri urgenţe pentru punerea acestora pe linia de plutire, însă rămâne de văzut dacă autonomia preconizată prin acest Proiect de lege va fi de natură să îmbunătăţească situaţia spitalelor sau, dimpotrivă, să le grăbească sfârşitul.
Articol publicat pe 23 septembrie 2013 în Business24.ro.