de Oana Strătulă (Partener)
Alături de Halloween, sărbătoarea cu vrăjitoare şi spiriduşi, Black Friday reprezintă un alt concept american, implementat relativ recent de comercianţii din România, dornici să–şi crească volumul de vânzări, într-o perioada de timp foarte scurtă.
În mod tradiţional, în ţară de origine, Black Friday se organizează în ultima vineri din luna noiembrie, fiind ziua care urmează Zilei Recunostinte şi care deschide sezonul de cumpărături de Crăciun.
Cu toate acestea, având în vedere că, cel puţin pentru moment, Ziua Recunoştinţei nu a intrat pe lista sărbătorilor adoptate de români după modelul american, nici Black Friday nu este organizată, în mod obligatoriu, în funcţie de acest reper. Astfel, în acest an, se pare că vom începe să sărbătorim Vinerea Neagră cu o săptămâna înaintea americanilor, în condiţiile în care unele magazine au anunţat că Black Friday va debuta pe 22 noiembrie şi, în cazul unor retaileri, va dura până pe 1 decembrie.
Pe de altă parte, din punct de vedere al legislaţiei care guvernează vânzările promoţionale, nu există niciun impediment că perioada reducerilor să fie extinsă la mai mult de o singură zi, astfel că, din această perspectiva, Black Friday poate reprezenta doar un pretext pentru comercianţi de a demara o campanie de reduceri de preţ.
Ce reguli trebuie respectate în cazul reducerilor de Black Friday
Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă reglementează mai multe categorii de vânzări cu preţ redus, însă, faţă de perioada din an în care are loc şi faţă de specificul reducerilor aplicate de Black Friday, acestea se încadrează, în principal, în categoria vânzărilor promoţionale.
Vânzările promoţionale sunt definite ca acele vânzări cu amănuntul, vânzări cash and carry sau prestări de servicii de piaţă, care pot avea loc în orice perioada a anului, în măsură în care sunt respectate următoarele condiţii:
– vânzările să se facă la preţ redus, dar nu în pierdere;
– să nu tindă la o vânzare accelerată a unui stoc de mărfuri pe care comerciantul nu îl va mai reaprovizionă, aşa cum se întâmplă în cazul lichidărilor sau soldărilor;
– să se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum şi la servicii vândute ori, după caz, prestate în mod curent;
– produsele şi serviciile promovate trebuie să existe la vânzare pe durata întregii perioade anunţate a vânzărilor promoţionale sau comerciantul să informeze consumatorii că oferta este valabilă numai în limita stocului disponibil.
Pentru a preîntâmpina situaţia în care reducerile de preţ sunt unele pur fictive, Ordonanţa 99/2000 stabileşte, în sarcina comercianţilor, o serie de reguli de fixare şi publicitate a preţurilor. Astfel, orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de referinţă practicat în acelaşi spaţiu de vânzare pentru produse sau servicii identice, în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de dată aplicării preţului redus, fiind obligatoriu ca toate documentele justificative legale care atestă veridicitatea preţului de referinţă să fie păstrate pentru a putea fi prezentate, ori de câte ori este nevoie, organelor de control abilitate.
Comercianţii au obligaţia de a se asigura că orice anunţ de reducere de preţ, exprimată în valoare absolută sau în procent, este efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupa de produse identice, într–una din următoarele modalităţi:
– fie prin menţionarea noului preţ, lângă preţul anterior, barat;
– fie prin menţiunile “preţ nou”, “preţ vechi”, lângă sumele corespunzătoare;
– fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou, care apare lângă preţul anterior, barat.
Nu în ultimul rând, comercianţii trebuie să aibă în vedere că orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat o formă de publicitate înşelătoare şi este sancţionat conform reglementărilor legale în vigoare.
Articol publicat pe 20 noiembrie 2013 în Business24.ro.