După ce, de o bucată bună de timp, pe șantierele din România au început să muncească lucrători din China, în ultima perioadă am văzut tot mai des angajați din Nepal, noua modă în materie de lucrători exotici, venită să înlocuiască mitul demult apus al bonelor filipineze, harnice și neobosite.
Potrivit datelor oficiale furnizate de Inspecția Muncii, în anul 2019, în România munceau oficial aproximativ 40.000 de cetățeni străini, cei mai numeroși fiind cetățenii turci, urmați de cei din Vietnam, Italia, Republica Moldova, China și Minanmar.
În acest context, tot mai mulți oameni de afaceri, din cele mai diverse domenii, fie că vorbim de construcții de drumuri sau rezidențiale, fie că vorbim de servicii, au început să fie interesați de condițiile în care străinii pot fi încadrați în muncă în România.
De asemenea, un interes similar îl au și firmele străine care doresc să intre pe piața din România dar să își aducă și angajații lor, pe care să îi detașeze aici, pe o perioadă de timp, pentru a se asigura că business-ul este implementat și funcționează conform propriilor exigențe.
Din aceste motive, ne-am propus să prezentăm, în mod cât mai succint, principalele dispoziții legale care reglementează procedura de încadrare în muncă și detașare a străinilor pe teritoriul României.
Astfel, în funcție de activitatea pe care vor să o desfășoare, strainii pot munci în România în calitate de lucrători permanenți, stagiari, au pair (încadrați temporar în muncă la o familie gazdă), sezonieri, transfrontalieri, înalt calificați, detașați sau ICT („Intra Company Transfer” – transferați în cadrul aceleiași companii).
Avizul de angajare/detașare
Încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României se face în baza unui aviz de angajare, ce se obține de către angajatorul roman de la Inspectoratul General pentru Imigrări, prin depunerea unei cereri însoțite de anumite documente.
Legea prevede o serie de condiții generale ce trebuie îndeplinite pentru eliberarea avizului de angajare, precum, spre exemplu, ca angajatorul să desfășoare pe teritoriul României activități compatibile cu funcția pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului și să aibă achitate obligațiile către bugetul de stat pe ultimul trimestru anterior depunerii cererii.
De asemenea, pentru fiecare categorie de lucrător în parte trebuie îndeplinite și o serie de condiții specifice. De exemplu, în cazul lucrătorilor permanenți și ai celor stagiari, angajatorul trebuie să facă dovada faptului că locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate de cetățeni români, ai statelor membre UE/SEE, sau de rezidenți permanenți pe teritoriul României, iar în cazul lucrătorilor au pair, străinul trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani și să fi absolvit o formă de învățământ secundar inferior, acestea fiind doar câteva dintre condițiile specifice prevăzute de lege pentru fiecare categorie menționată.
Există și excepții de la necesitatea obținerii unui aviz de angajare, cum ar fi, printre altele, pentru străinii care sunt numiți la conducerea unei filiale, reprezentanțe sau sucursale din România a unei companii care are sediul în străinătate, pentru străinii titulari ai unui drept de ședere pe termen lung în România sau ai unui drept de ședere temporară pentru studii, ori pentru străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român.
Lucrătorii detașați și lucrătorii ICT pot munci pe teritoriul României în baza unui aviz de detașare obținut de la Inspectoratul General pentru Imigrări, prin depunerea unei cereri în acest sens de către entitatea la care se face detașarea. Una dintre excepțiile de la necesitatea obținerii acestui tip de aviz îl constituie situația străinilor detaşaţi în România, angajați ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale UE sau ale SEE, ori în Confederaţia Elveţiană, ce prezintă permisul de şedere din acel stat.
Și în cazul avizului de detașare trebuie îndeplinite anumite condiții, cum ar fi: întreprinderea de la care se face detaşarea este stabilită într-o ţară terţă; entitatea la care se face detașarea desfăşoară pe teritoriul României activităţi compatibile cu activitatea în muncă pentru care solicită detaşarea străinului și are achitate obligaţiile către bugetul de stat pe ultimul trimestru, anterior depunerii cererii.
Cererile pentru eliberarea avizelor se soluționează de Inspectoratul General pentru Imigrări în termen de 30 de zile de la înregistrare (15 zile în cazul cererilor ce vizează posesorii de Carte albastră a UE obţinută într-un alt stat membru), iar dacă sunt necesare verificări suplimentare, termenul se prelungește cu 15 zile.
Inspectoratul General pentru Imigrări poate solicita deponenților informații/documente suplimentare, în cazul în care cele furnizate inițial sunt necorespunzătoare, acordând un termen de maximum 30 de zile în acest sens. Dacă deponenții nu furnizează informaţiile sau documentele suplimentare până la termenul prevăzut, cererea poate fi respinsă.
Refuzul de a elibera avizul de angajare/detașare poate fi contestat în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări care a dispus măsura.
Tariful ce trebuie plătit la eliberarea avizelor de angajare/detașare este echivalentul în lei a 100 de euro pentru lucrător permanent, detașat, transfrontalier, stagiar, înalt calificat și au pair și echivalentul în lei a 25 de euro pentru lucrător sezonier, pentru străinul titular al dreptului de ședere temporară pentru studii după absolvirea studiilor, pentru titularul dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei, precum și în cazul schimbării angajatorului sau a funcției, la același angajator.
Viza de lungă ședere în scop de angajare/detașare
În termen de 60 de zile de la obținerea avizului de angajare/detașare, străinul trebuie să solicite o viză de lungă ședere în scop de angajare/detașare, de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul în care își are domiciliul sau reședința. Taxa pentru această viză este de 120 de euro și se plătește în statul în care se face solicitarea. Ca excepție, nu există obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere pentru angajarea în muncă, pentru străinii care beneficiază de un drept de şedere pe teritoriul României și pentru străinii titulari ai unui permis ICT valabil eliberat de un alt stat membru al UE, aceștia din urmă putând intra pe teritoriul României de la data depunerii cererii de eliberare a avizului de detașare.
Viza de lungă şedere se acordă pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, iar în cazul lucrătorilor sezonieri se acordă pe o perioadă egală cu durata preconizată a contractului plus 5 zile, fără a depăşi 90 de zile.
Permisul Unic/Cartea albastra a UE
După intrarea în România și cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză, străinul trebuie să solicite de la Inspectoratului General pentru Imigrări un permis unic, sau Cartea albastră a U.E., ce atestă dreptul său de ședere în România.
Perioada pentru care se acordă/prelungește dreptul de ședere, precum și posibilitatea prelungirii ulterioare, variază în funcție de tipul de lucrător și de durata angajării/detașării.
Chiar dacă, la prima vedere, procedura de obținere a avizelor ar putea părea anevoioasă, în realitate lucrurile nu sunt atât de complicate și, în orice caz, chiar complicate de ar fi, este de preferat urmarea întocmai a procedurii și obținerea avizelor, în condițiile în care lipsa acestora poate atrage amenzi de până la 20.000 lei și aplicarea unor sancțiuni contravenționale complementare.
Silvia Alexandroiu, Avocat Colaborator în cadrul Societății Civile de Avocați, Strătulă și Asociații.
Articol publicat în Business24, în data de 28.01.2020.