de Oana Strătulă
La dată de 11 iunie 2014, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Adoptarea unui nou act normativ în materia protecţiei consumatorului era necesară în vederea transpunerii în legislaţia naţională a Directivei 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, pe care ţările membre UE aveau obligaţia să o implementeze până la dată de 13 decembrie 2013.
În preambulul Ordonanţei de Urgenţă 34/2014, legiuitorul explică de ce anume a fost necesară utilizarea procedurii de adoptare, în regim de urgenţă, a actului normativ de implementare a Directivei: pentru a se evita posibilitatea declanşării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României, pentru neimplementarea în dreptul intern a prevederilor directivei comunitare, până la dată de 13 decembrie 2013.
Cu alte cuvinte, urgenţa a fost justificată de propria culpă a autorităţilor române în îndeplinirea la termen a obligaţiilor ce le revin şi care, puse în faţă perspectivei de a achita, ca penalitate, o suma forfetară minimă fixă de 1.787.000 euro, la care se pot adaugă penalităţi de întârziere, au decis să se mobilizeze şi să urgenteze implementarea Directivei, prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, evitând, astfel, procesul legislativ obişnuit.
Cui se aplică noua reglementare
Ordonanţa de Urgenţă 34/2014 se aplică tuturor contractelor încheiate de consumatori cu profesioniştii, inclusiv contractelor de furnizare a unor servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau a unor servicii de acces şi conectare la reţele publice de comunicaţii electronice, precum şi de livrare a unor echipamente terminale care au legătură cu furnizarea serviciului. Ordonanţa se aplică şi contractelor de furnizare a apei, gazelor naturale, energiei electrice sau energiei termice, inclusiv de către furnizorii publici, în măsură în care aceste utilităţi sunt furnizate pe baza contractuală.
Profesioniştii trebuie să asigure o cât mai bună informare a consumatorilor în etapă pre-contractuală
În vederea respectării dreptului consumatorilor de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite de către profesionişti, Ordonanţa 34/2014 instituie în sarcina acestora în urmă obligaţia de a furniza consumatorilor o serie de informaţii, în mod vizibil, lizibil şi uşor de înţeles, dintre care, cu caracter de noutate faţă de reglementarea anterioară, menţionăm:
– în cadrul informaţiilor privind identitatea profesionistului, acesta trebuie să pună la dispoziţia consumatorului numărul de telefon, numărul de fax şi adresa de poştă electronică la care poate fi efectiv contactat, pentru a-i permite consumatorului să ia rapid legătură cu profesionistul şi să comunice cu acesta în mod eficient;
– existenţa şi condiţiile privind serviciile postvânzare şi garanţiile comerciale, după caz;
– durata de valabilitate a contractului sau, pentru un contract pe durata nedeterminată ori un contract care urmează să fie prelungit în mod automat, condiţiile de încetare a contractului şi penalităţile aplicabile, dacă este cazul;
orice interoperabilitate relevantă a conţinuturilor digitale cu componentele hardware şi software de care profesionistul are cunoştinţă sau se aşteaptă în mod rezonabil să aibă cunoştinţă;
– despăgubirile aplicabile şi procedura de acordare a acestora, în cazul nerespectării nivelurilor de calitate convenite şi a celorlalte clauze contractuale.
În cazul în care consumatorul invocă neîndeplinirea de către profesionist a obligaţiei de informare, sarcina probei aparţine acestuia din urmă, care va trebui să dovedească împrejurarea că l-a informat pe consumator cu privire la toate aspectele menţionate în noul act normativ.
Profesioniştii trebuie să asigure respectarea dreptului consumatorilor de a se retrage din contractele la distanţă şi din cele încheiate în afara spaţiilor comerciale
Potrivit noii reglementări, consumatorul beneficiază de o perioada de 14 zile pentru a se retrage dintr-un contract la distanţă sau dintr-un contract încheiat în afara spaţiilor comerciale, fără a fi nevoit să justifice decizia de retragere şi fără a suportă alte costuri decât cele direct legate de returnarea produselor.
Termenul de 14 zile pentru exercitarea dreptului de retragere începe să curgă de la dată încheierii contractului, în cazul contractelor de prestări de servicii, sau de la data la care consumatorul sau o terţă persoană, alta decât transportatorul şi care este indicată de consumator, intră în posesia fizică a produselor, în cazul contractelor de vânzare de produse.
În cadrul obligaţiei generale de informare, în cazul contractelor la distanţă şi a celor încheiate în afară spaţiilor comerciale, profesionistul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa consumatorului condiţiile, termenele şi procedurile de exercitare a dreptului de retragere, precum şi formularul tipizat de retragere, prezentat în partea B din Anexă la Ordonanţa de Urgenţă 34/2014.
Sancţiunea nerespectării obligaţiei anterior menţionate constă în prelungirea termenului în care consumatorul are dreptul de a se retrage din contract, acesta beneficiind de o perioada suplimentară de 12 luni, calculată de la sfârşitul perioadei iniţiale de retragere de 14 zile.
În scopul de a asigura un echilibru între dreptul consumatorului de a se retrage din contractele la distanţă sau din cele încheiate în afară spaţiilor comerciale şi interesele comerciale ale profesioniştilor, noua reglementare prevede că sunt exceptate de la dreptul de retragere o serie de categorii de contracte, dintre care menţionăm, cu caracter exemplificativ:
– furnizarea de produse sau servicii al căror preţ depinde de fluctuaţiile de pe piaţă financiară pe care profesionistul nu le poate controla şi care pot avea loc pe parcursul perioadei de retragere;
– furnizarea de produse confecţionate după specificaţiile prezentate de consumator sau personalizate în mod clar;
– furnizarea de produse care sunt susceptibile a se deteriora sau a expira rapid;
-contractele încheiate în cadrul unei licitaţii;
– prestarea de servicii de cazare, pentru alt scop decât cel rezidenţial, transport de mărfuri, închiriere de maşini, catering sau serviciile privind activităţile de agrement, în cazul în care contractul prevede o dată sau o perioada de executare specifică.
Limitarea şi transparenţa costurilor suportate de către consumatori
Ordonanţa 34/2014 interzice profesioniştilor să perceapă de la consumatori comisioane aferente utilizării unui anumit mijloc de plata, care depăşesc costul suportat de profesionist pentru utilizarea unor astfel de modalităţi de plata.De asemenea, în cazul în care un profesionist operează o linie telefonică pentru a putea fi contactat prin telefon cu privire la contractul încheiat, consumatorul nu este obligat să plătească, la contactarea profesionistului, mai mult decât tariful de baza.
Noua reglementare instituie în sarcina profesionistului obligaţia ca, înainte ca un consumator să încheie un contract sau să accepte o oferta, să solicite consimţământul explicit din partea consumatorului cu privire la orice plata suplimentară faţă de preţul stabilit anterior pentru obligaţia contractuală principala a profesionistului.În cazul în care profesionistul nu a obţinut consimţământul expres al consumatorului, însă l-a dedus utilizând opţiuni incluse în mod automat pe care consumatorul trebuie să le respingă pentru a evita plata suplimentară, consumatorul poate pretinde rambursarea acestei plăti.